La 30 de ani, autorul exploreaza stiluri poetice diverse, folosindu-se de experienta personala, de observatia subtila si de legatura profunda cu spatiul cultural romanesc.
Scrisul sau imbina expresia lirica moderna cu imagini arhaice, ritmuri traditionale si o sensibilitate contemporana atent calibrata.
Inspirat de lumea rurala, de ritualuri, de taceri si de ceea ce nu se mai rosteste, autorul nu se lasa incorsetat de forma.
El cauta, reconstruieste, combina tonuri si registre — de la auster, la confesiv, de la metafizic, la concret — fara sa piarda coerenta unei voci proprii.
Poezia devine pentru el o forma de memorie activa, un instrument de a pastra, dar si de a rescrie, intr-un limbaj viu, tot ce altfel s-ar pierde in uitare.
