Ceea ce este valoros la Ortodoxie este ca ea isi marturiseste credinta, acel adevar revelat de Dumnezeu, pe care nu oamenii l-au inventat in speculatiile lor despre Dumnezeu si credinta, ci care a fost adus din cer pe pamant de Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu intrupat, mintea lui Dumnezeu, puterea lui Dumnezeu, intelepciunea lui Dumnezeu. Din acest motiv, vesnicia, fermitatea si constanta religiei noastre ortodoxe credincioase, a credintei noastre ortodoxe, a acestui crestinism autentic si adevarat, este determinata de acest principiu.
Noi, crestinii, stim ca Crezul nostru, in care sunt adunate toate adevarurile fundamentale ale crestinismului, se incheie prin cuvintele: „Astept invierea mortilor si viata veacului ce va sa fie. Amin”. Cuvantul „astept” inseamna nadejde. Si nu numai asteptare, ci si dorinta din toata inima ca acest lucru sa se intample mai repede. Asadar, implinirea deplina a nadejdii crestine va veni atunci cand viata va triumfa in cele din urma asupra mortii si cand Adevarul lui Dumnezeu va triumfa asupra nedreptatii lumesti.
Atunci „totul va fi maturat, doar adevarul va ramane”, spune un proverb. Atunci toata durerea celor necajiti va fi acoperita, caci va sterge orice lacrima din ochii lor si moarte nu va mai fi; nici plangere, nici strigat, nici durere nu vor mai fi, caci cele dintai au trecut (Apocalipsa 21, 4); veselia cea vesnica va incununa capul lor (Isaia 35, 10). Aici este culmea, cununa si implinirea deplina a nadejdii crestine si biruinta celor care, in viata pamanteasca, au fost persecutati, asupriti si alungati pentru adevarul lui Hristos.
