DACHER KELTNER este profesor de psihologie la Universitatea California din Berkeley, unde conduce Laboratorul de Interactiune Sociala. Si-a obtinut licenta in psihologie si sociologie in 1984 si titlul de doctor in 1989. Renumit expert in originile biologice ale emotiei umane, dr. Keltner studiaza modul in care compasiunea, veneratia, iubirea si alte emotii influenteaza etica. Cercetarile sale vizeaza, de asemenea, fenomenul puterii, statutul social si problema inegalitatii sociale.
A publicat peste 190 de articole stiintifice, a primit numeroase premii pentru activitatea sa si este autorul bestsellerului Born to Be Good: The Science of a Meaningful Life. La cursurile sale online despre stiinta fericirii sunt inscrisi peste 300 000 de participanti.
Dacher Keltner face parte din acea categorie de oameni de stiinta care nu stau inchisi intr un turn de fildes. A colaborat cu realizatorii multipremiatului film de animatie Inside Out (Intors pe dos), a participat la diverse proiecte ale platformei Facebook si ale motorului de cautare Google si a aparut in documentarul I Am.
Paradoxul puterii este una dintre acele carti destinate publicului larg care duc la schimbari radicale de viziune. Concluziile lui Keltner par a fi de-a dreptul paradoxale: autorul sustine faptul ca indivizii machiavelici au mai putine sanse decat cei altruisti sa capete putere si ca in companiile in care sunt multe femei in pozitii de conducere exista o probabilitate mai mare ca inovatia si profitul sa creasca. Pe de alta parte, toti cei care obtin puterea, spune el, tind sa devina egoisti, lipsiti de empatie, violenti si sa-si justifice actiunile creand mituri ale propriei superioritati innascute.
Nascut in 1962 in Jalisco, Mexic, Dacher Keltner provine dintr-o familie de intelectuali. In copilarie, a locuit intr-un cartier sarac, a cunoscut oameni de conditie modesta si a fost martorul direct al discriminarilor sociale si rasiale. Aceasta prima experienta avea sa fie decisiva in cariera sa: Keltner a revolutionat perspectiva sociologiei si a psihologiei sociale cu privire la fenomenul saraciei si la relatia dintre omul simplu si putere. A demonstrat, cu argumente convingatoare, ca anumite puncte de vedere si mentalitati dominante sunt complet eronate.
