Dana Pirvan citeste si comenteaza pasionat si pasionant cartile unor scriitori romani si straini foarte diferiti ca formula narativa, dar care au in comun preocuparea pentru problematica umanului. Lectura ei empatica si atenta, cu observatii de mare subtilitate, va fi pe placul specialistilor si al nespecialistilor, deopotriva. Carmen Musat
Evacuarea umanului din literatura si arte, din vremea modernismului inalt, a fost strict contemporana cu evacuarea umanului pusa in practica de ideologiile totalitare. Convinsa ca arta ar fi trebuit sa fie dintotdeauna de partea umanului, Dana Pirvan scrie o carte despre „cararea prin uman“ (imprumuta explicit sintagma asta minunata a lui Celan) pe care ne poarta literatura. Urmand cararea asta, care o poarta de la supravietuirea prin poveste a lui Burhan Sönmez pana la caldura umana infinita din scrisorile lui Nabokov catre Vera, ba chiar pana la dragostea omenesc-prea-omeneasca dintre Kafka si Dora Diamant, Dana Pirvan construieste una dintre cele mai admirabile pledoarii pentru uman din studiile noastre literare. Radu Vancu
