Neterminati de vremuri
As dori sa povestesc
ce vad in cer prin ochii tai albastri,
totu-i in van, caci cerul
este paradisul pamantean.
Corpul tau insa si-a pierdut controlul,
intunericul iti tremura in brate,
Ah! Ce sentiment de intregire!
Invata-ma cuvintele: "de ce?" si "cum?",
\iar eu am sa te-nvat eternitatea!
Inhalandu-te in mine crud, salbatic,
zburand pe aripile fluturilor din stomac
fara sa ne pese de acei "de ce?" si "cum?".
Parul tau solar aduna
toata lumina de langa intuneric,
eu sunt regina noptii, tu, rege
al diminetii. In valul de tacere devenim
unul si acelasi, neterminati de vremuri.
