De fapt, ce defineste mai exact o viata: supunerea la un destin previzibil sau inventarea cu orice pret a propriului destin? Unde incep mistificarea, cinismul, si tradarea si unde se sfarsesc visul, candoarea si duplicitatea? Ce rol joaca istoria si convulsiile ei in aceasta supunere sau alegere a destinului, cel mai adesea fara drum de intoarcere? Rafuiala cu sine si cu lumea are un alt sens decat acela de a infrunta cu constiinta curata farsa cruda a mortii sau nu este decat o ultima si inutila bravura?
Cu o consecventa stilistica admirabila, Constantin Stoiciu pune aceste intrebari intr-un text compus din destine asumate, inventate sau visate, ce se incruciseaza si se confrunta, se imbogatesc constant cu noi nuante si dezvaluiri, pe fondul istoriei trecute si recente a tarii si a lumii. Meditatie lucida si inedita in proza actuala despre lumea in care am trait si traim, Rafuieli este, de asemenea, romanul unei iubiri patimase.
