Sfantul Sava de la Buzau s-a nascut in anul 334 in apropiere de raul Mousaios (Buzaul de azi), din parinti crestini, si a trait in zona deluroasa a Subcarpatilor de Curbura.
Intre anii 369 si 372, in timpul prigoanei crestinilor pornita de Athanaric, rege got, este legat, biciuit si tarat prin paduri incendiate. Ranile de pe trupul mucenicului se vindeca insa peste noapte, ceea ce-i infurie pe prigonitori, care il rastignesc pe doua osii. A doua zi, spre dimineata, este eliberat de catre o femeie, dar Sfantul Sava refuza sa fuga. Atharid il sileste apoi sa manance din carnea jertfita idolilor. La impotrivirea mucenicului si la marturisirea credintei sale in Hristos ca singur Dumnezeu, i se leaga un lemn de gat si este aruncat in Mousaios, gasindu-si sfarsitul astfel, „prin lemn si apa”, la varsta de 38 de ani. Trupul i-a fost gasit de credinciosii crestini si ingropat conform traditiilor.
In anul 374, Sfantul Vasile cel Mare dispune aducerea moastelor, intr-o scrisoare a lui Bretanion, Episcopul Tomisului, in Capadochia.
