Una dintre perspectivele cele mai tentante, si in acelasi timp infricosatoare, este aparitia unor indivizi cu insusiri fizice si intelectuale mult superioare celor ale restului populatiei, prin posibilitatile deschise de editarea genomului uman – altfel spus, aparitia unei rase minoritare de supraoameni. Genetica inceteaza asadar sa fie doar o stiinta de interes pur academic sau practic si intra in focarul dezbaterilor din societate, iar, pentru a putea judeca dilemele de ordin moral, publicul larg trebuie sa aiba acces la informatii corecte, solide, nuantate si inteligibile. Este ceea ce ne ofera eminentul biolog Alexandru Babes prin Secretul vietii, in care rigoarea stiintifica si claritatea expunerii sunt insotite de o pasionanta istorie anecdotica a descoperirilor legate de ereditate de la Aristotel la Mendel si la cercetarile contemporane.
„Suntem acum capabili sa intervenim in mod deliberat in substanta ereditatii, sa sculptam dupa bunul-plac alcatuirea biologica a speciei noastre. Dar numai pentru ca putem s‑o facem, suntem oare siguri ca ar trebui? Momentul in care ne aflam impune o serie de eforturi colective. Mai intai unul de informare, apoi unul de dezbatere si, in sfarsit, unul de decizie. Sunt demersuri la care ar trebui sa participe cat mai multi dintre noi, pentru ca miza este uriasa. In joc se afla viitorul nostru ca specie. E oare intelept sa lasam oamenii de stiinta sau, si mai rau, politicienii sa decida daca vom merge sau nu pe calea deschisa de abilitatea recent dobandita de a edita genomul uman?“ — ALEXANDRU BABES
