Stefan cel Mare in Europa. Romanii si crestinatatea dupa caderea Bizantului - Ioan-Aurel Pop Alexandru Simon

Stefan al III-lea cel Mare (1457–1504) a avut cea mai lunga domnie medievala – de aproape o jumatate de secol – din istoria romanilor si, prin infaptuirile sale, a fost cel mai important suveran roman din Evul Mediu. De aceea, viata si soarta sa au fascinat, incepand cu secolul al XVI-lea, toate generatiile de istorici romani si pe multi dintre istoricii straini, din tari vecine sau mai indepartate. De aceea, despre Stefan cel Mare s-a si scris cel mai mult. Anii din urma, insa, au adus la lumina, in urma unor laborioase cercetari, noi izvoare de epoca, in limbile latina, italiana, germana, franceza ori spaniola, culese din anumite arhive occidentale (Venetia, Roma, Milano, Mantova, Florenta, München, Paris, Barcelona etc.), izvoare care, alaturate surselor mai vechi, publicate in colectii si volume obscure sau ramase necunoscute scrisului istoric romanesc, au evidentiat noi fatete ale acestei personalitati de exceptie. Autorii