„O, ce fiinta e si omul ca se poate plinge de el insusi! Vreau in aceste clipe, iubite prietene, iti fagaduiesc, vreau sa ma indrept, nu vreau sa mai rumeg putinul rau pe care destinul ni-l harazeste, asa cum am facut pina acum; vreau sa ma bucur de clipa de fata, si tot ce e trecut sa ramina trecut.
Johann Wolfgang von Goethe s‑a nascut in 1749, la Frankfurt, mezin al unei familii in care tatal, Johann Caspar Goethe, este jurist pasionat de istorie naturala si de tablouri, iar mama, Catharina Elisabeth Textor, provine din nobilimea de roba. Isi incepe educatia umanista cu studii de greaca veche, latina, franceza si ebraica, completind-o cu sporturi din acele vremuri: dans, echitatie si scrima. Acela care va deveni unul dintre cele mai cunoscute spirite universale se apropie de literatura inca din copilarie, gratie bibliotecii tatalui sau, insa alege sa faca studii de drept. Cu toate acestea, o potentiala cariera de avocat este lasata deoparte. A scris proza (Suferintele tinarului Werther; Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister; Afinitatile elective - Polirom, 2013; autobiografia Poezie si adevar), dramaturgie (Ifigenia in Taurida; Nausicaa; Torquato Tasso; Faust I; Faust II) si poezie (Elegii romane; Hermann si Dorothea; Divanul occidental-oriental). Pasionat de teoria artelor si de stiinte, indeosebi de optica, geologie si botanica, autor al unei corespondente bogate, Goethe reuneste in opera sa trasaturi ale miscarii Sturm und Drang (pe al carei teoretician, J. G. Herder, il intilneste in perioada studiilor de la Strasbourg) si ale clasicismului de la Weimar. Moare in 1832, la Weimar, la aproape o luna dupa ce incheie Faust II.
