Parintele Sofian Boghiu a odihnit multe suflete prin blandetea si smerenia care l-au caracterizat. A urmat indemnul Mantuitorului: „invatati de la Mine ca sunt bland si smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre” (Matei 11, 29), facandu-se salas al pacii celei de sus in viata sa mult incercata si oferind-o si celor din jurul sau.
Numit „duhovnicul Bucurestilor”, parintele Sofian primeste crucea duhovniciei in Vinerea Mare a anului 1947, la varsta de 35 de ani. Pleaca la Domnul in ziua praznicului Inaltarii Sfintei Cruci din anul 2002, chiar in timpul Sfintei Liturghii.
Lucrarea parintelui protosinghel Antipa Burghelea prezinta viata parintelui Sofian Boghiu, celui ce a imbratisat crucea deplin si fara rezerve si care marturiseste: „Nu te poti darui lui Dumnezeu decat in intregime, nu partial”.
Autorul descrie personalitatea parintelui Sofian, urmarind anii copilariei, stabilirea in Romania, activitatea ca staret al Manastirii Antim. Surprinde, de asemenea, atmosfera Rugului Aprins, anii de detentie, vocatia de pictor iconar a parintelui si anii de misiune de dupa 1990.
Lucrarea se incheie cu o anexa fotografica, care ilustreaza diferite momente din viata parintelui Sofian si unele dintre lucrarile sale iconografice.
