Conceptul de cyborg a fost inventat in 1960 pentru a se referi la un om imbunatatit care ar putea supravietui in medii extraterestre. Aceasta idee a aparut in contextul progreselor enorme ale explorarii spatiale; pe masura ce aceasta isi extindea frontierele, a inceput sa se contureze necesitatea unei fuziuni intre oameni si masini.
In aceasta carte vom face o scurta descriere a progreselor care au aparut recent in jurul conceptului de cyborg, in domeniul academic si in cel biotehnologic. Concret, ne vom concentra pe neurotehnologiile (invazive si neinvazive) utilizate in domeniul clinic pentru a inlocui sau consolida functiile cognitive sau motorii afectate la pacientii cu leziuni sau boli neurodegenerative.
De asemenea, vom aborda posibilitatile oferite de aceste tehnologii si de alte tehnologii conexe pentru imbunatatirea abilitatilor si a capacitatii de invatare in cazul persoanelor sanatoase. Fara a uita, desigur, ca o schimbare atat de revolutionara ar putea avea un cost, chiar si unul pe care nu il cunoastem in prezent.
