Cu multa vreme in urma, valea unei ape serpuia pe pamantul marginit de dealuri la rasarit si de mare la apus, iar pe malurile inalte ale raului se leganau de o parte si de alta livezi de maslini si migdali. In capatul vaii, unde albia se incolacea pe dupa un deal pietros, se aflau doua sate mici, fiecare dintre ele o gramajoara de colibe albe din piatra si ingradituri pentru animale. In lunca dintre cele doua sate, pamantul, numai bun, bogat si gras, era muncit de doi frati. Cel mare traia in satul din lunca aflat in susul campului pe care-l imparteau, iar cel mic in satul din vale, din josul campului. Intre sate erau doua carari, una care mergea peste deal, iar alta care o lua prin vale, strabatand pamantul celor doi frati.
(Traducere: Lavinia Braniste)
