Traducere si note de Cristina Gogianu
Dupa succesul international al romanului Apa lacului nu e niciodata dulce, Giulia Caminito publica un nou bestseller, vandut deja in cincisprezece tari, Durerea nevazuta: un roman febril si contemporan, care transforma fragilitatea psihica intr-o aventura aproape fantastica, fiind in acelasi timp o poveste emotionanta despre relatia dintre bunici si nepoti, despre oamenii care ne invata, pe nesimtite, cum sa rezistam furtunilor vietii actuale si cum sa traim intr-un ritm mai lent si mai profund.
Loris are treizeci de ani, lucreaza intr-o editura aflata in pragul colapsului si traieste cu senzatia ca propriul trup se pregateste sa-l tradeze. O durere banala, apoi o alta si o alta se transforma in mintea lui in diagnostic fatal, care ii pulverizeaza existenta. Loris, acaparat exclusiv de cautarea compulsiva pe Google a unor simptome si a unor povesti medicale sumbre, fraude pure de cele mai multe ori, se simte tot mai instrainat de iubita lui, Jo, si de parinti. In viata lui se strecoara o prezenta stranie: Catastrofa, angoasa devenita personaj, luand cand chipul unei adolescente acvatice seducatoare, cand pe cel al unei creaturi salbatice, care-i sopteste neincetat ca in interiorul lui este o bomba gata sa explodeze. Cu intensitate hipnotica, Giulia Caminito scrie despre corp si obsesie, despre anxietatea unei generatii crescute intre singuratatea internetului si teama permanenta ca totul se poate prabusi in orice clipa.
