„Aceste intamplari le‑am purtat in sufletul meu zeci de ani. La fel pe eroii lor. Ori de cate ori imi reveneau in minte, le adresam un zambet, insotit de un salut, iar pe masura ce urcam pe scara vietii, ele imi pareau mai vii, mai curate, mai emotionante, mai inaltatoare. Si regretul imposibilei intoarceri la varsta copilariei imi intarea convingerea ca orice om, indiferent de varsta, trebuie sa fie si copil, macar putin, putin de tot. Ori mai mult... Dar copil, asa cum erau copiii Aninoasei!
Intr‑o zi, in linistea unei gradini de basm dintr‑un sat de pe malul Somesului Mijlociu am decis sa le astern pe hartie, pentru a le adresa copiilor de astazi si celor de maine. Ele vor constitui si o punte de legatura dintre doua rauri dragi, Oltetul si Somesul, care mi‑au marcat viata.”
Grigorie M. Croitoru
