Hortensia Papadat-Bengescu (1876–1955) este o figura importanta a literaturii romane, fiind considerata creatoarea romanului psihologic modern in Romania si ocupand astazi un loc central in canonul literar romanesc. Ea a adus o schimbare radicala de perspectiva, trecand de la proza traditionala, rurala, la cea urbana, axata pe analiza minutioasa a constiintei.
Romanul Logodnicul a fost publicat in anul 1935 si abordeaza teme considerate atipice pentru acea perioada, cum ar fi aspecte legate de casnicie, relatii si psihologia personajelor.
Romanul este adesea comparat cu scrierile lui Marcel Proust sau Virginia Woolf datorita modului in care timpul subiectiv (trait) domina timpul obiectiv (al ceasului), cititorul fiind invitat sa priveasca lumea din perspectiva personajului principal.
Logodnicul este un roman al amanarii si al introspectiei dureroase, ilustrand esecul adaptarii la realitate si transformarea vietii intr-o lunga „logodna” cu propria singuratate si cu moartea simbolica a dorintelor.
