Olguta nu are prea mult timp pentru visare, viata ii face mereu rost de actiune. Dupa socul arestarii tatalui ei, gaseste in telefonul lui Victor selfie-uri cu o alta fata. Momentul e numai bun pentru inca o fuga de acasa.
La Bucuresti, intalnirea cu fascinanta Dora e ca un balsam: se distreaza, ii destainuie cele mai secrete ganduri, uita de haos. Odata reintoarsa la Cluj si la probleme, Olguta si prietenii ei incep sa culeaga informatii, iar piesele de puzzle care se aduna anunta urmari explozive.
Voiam razbunare. O razbunare pe care s-o tina minte toata viata. Care sa-i dea cosmaruri peste ani si care sa-i lase urme la fel de adanci ca acelea pe care mi le lasase mie.
In viata vine un moment in care lasi in urma iluziile si te trezesti mai mult sau mai putin brusc la realitate.
Din pacate, nu va pot spune cui ii apartine mata neagra de pe coperta si ce cauta ea pe umarul Olgutei fara sa dezvalui mai mult decat as vrea din actiunea cartii. Tot ce pot spune e ca Olguta are cu ea o relatie la fel de ambigua precum are cu stapana ei. Ups, deja am zis prea mult!
Ilustratii alb-negru de Jozsef Vass.
