Proza fantastica. Amintiri din dimineata vietii - Valeriu Butulescu

Metafizica spiritualitatii noastre populare s-a cristalizat la sat. Acolo era vesnicia vazuta de Lucian Blaga cheia de bolta a lumii campestre. Dar in ultimul secol universul bucolic al satului aureolat de fascinante mituri si eresuri a suferit mutatii majore. Civilizatia moderna a patruns agresiv stiinta a dat iama prin taine si mistere. Spatiul mioritic s-a virtualizat. Transhumanta s-a prefacut in zootehnie sedentara. Pastorii au sarit brusc din cioareci in blugi. Transformati in fermieri in loc de cai si magari ei calaresc ATV-uri. Sigur civilizatia este un lucru bun. Cand pe stana oilor se ridica panouri solare e semn de bunastare si progres. E normal ca noroiul sa dispara sub asfalt si pavele. Dar satul traditional romanesc e pe moarte. Si odata cu el se pierde un intreg tezaur spiritual acumulat in mii de ani de existenta patriarhala. Avand sansa de a cunoaste viata mirifica a satului meu am incercat sa-mi topesc amintirile in aceste proze fantastice. Marturii ale unei lumi care a fost.