Spinoza. Capricii - Val Butnaru

Prin acest text Autorul personaj el insusi in Spinoza. Capricii se situeaza polemic fata de toata proza creata pana la el act de nebunie sau de eroism artistic. Fiindca vrea sa elaboreze un roman fara o istorie anume deci un text care sa nu poata fi povestit. Asa ca inventeaza cativa naratori care isi spun fiecare dintre ei partea lor de adevar in ceea ce priveste trama politista care leaga segmentele disparate intr-un lot comun cine a ucis-o pe Emma B. Se creeaza astfel un labirint narativ in care cititorul rataceste fara sa aiba un fir al Ariadnei adica un subiect de geneza clasica in care toate sa se randuiasca precum in prescriptiile seculare expozitie intriga desfasurarea actiunii punctul culminant deznodamantul. Totodata romanul are o evidenta miza textualizanta. Autorul care poate fi Domnul B. sau poate chiar Val Butnaru Autorul autor in acest roman nimic nu e sigur totul pluteste in vag ... adopta frecvent un discurs autoreferential implicand intr-un fel si cititorul in voit incalcitul narativ descoperindu-i acestuia urzeala tramei si daca vreti devoaland secretele scrierii unui text de roman dar si nevralgiile ulterioare legate de receptia critica a prozei respective. Ajuns la finalul romanului cititorul va parcurge ultima fraza suprimata abrupt la jumatate De fapt fraza neterminata trimite spre inceputul romanului astfel sugerandu-se ideea unui ciclu inchis. Ori poate a unei reluari si se va trezi uimit intr-o capcana dilematica. Deoarece va trebui sa decida pentru sine ce e cu acest roman care pare lipsit de inerenta unei fabule e un rasunator esec epic ori e o proba de mare virtuozitate literara Optiunea a doua va fi privilegiul unui cititor neaparat cult. Eugen Lungu