Studiu de fezabilitate pentru mantuire. 101 povestiri despre Romania - Marius Oprea

„Am scris aceasta carte din patriotism. Pe la finele anilor ’80, bunul meu prieten si coleg de liceu Andrei Bodiu, a carui pierdere prematura o regret nespus si o voi regreta toata viata, a rostit o propozitie memorabila, care mi‑a ramas intiparita drept cea mai buna definitie a cosmarului in care ne aflam atunci: «Noi, aici, traim cu un picior in Balcani si cu celalalt in groapa». Cumva, inconstient, cred ca am vrut sa‑i si arat lui Andrei, acolo, in cer, unde se afla, ca lumea noastra s‑a schimbat. Ca nu mai sintem in pragul unei morti istorice. Ca sintem o natiune tinara. Ca avem totusi un viitor – o viata in fata. Sper ca vei intelege, cititorule, din toate povestirile de fata, ca le‑am scris din doua motive: mai intii, pentru ca eu cred cu tarie ca vom fi in stare sa croim in cele din urma si un adevarat «studiu de fezabilitate» pentru calea de a iesi, ca neam, din «tarimurile de frontiera», si apoi pentru ca, asa cum arata titlul, eu cred in mintuire.” (Marius Oprea)

Marius Oprea (n. 1964, Tirgoviste) a studiat istoria la Universitatea din Bucuresti si este autorul unei teze de doctorat cu tema „Rolul si evolutia Securitatii (1948‑1964)”. A fost consilier al senatorului Constantin Ticu Dumitrescu, fiind implicat in elaborarea Legii de deconspirare a Securitatii, si a facut apoi parte din echipa de consilieri a presedintelui Emil Constantinescu si a prim-ministrului Calin Popescu‑Tariceanu, pe probleme de analiza politica, lupta impotriva coruptiei si securitate nationala. A lucrat ca ziarist la revista Cuvintul si a fost corespondent al postului de radio Europa Libera la Bucuresti. A creat, in decembrie 2005, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, pe care l‑a condus pina in 2010 si unde, in prezent, lucreaza ca sef al Compartimentului de Investigatii Speciale. Este autorul a numeroase articole privind istoria Securitatii, dar a inceput prin a publica o istorie a vechilor carti romanesti (Plimbare pe Ulita Tipografiei, Editura Fundatiei Culturale Romane, 1996). In 2002 a publicat la Editura Polirom Banalitatea raului. O istorie a Securitatii in documente: 1949‑1989, premiata drept cea mai buna carte de istorie a anului de catre Asociatia Editorilor din Romania. In acelasi an, la aceeasi editura, a coordonat volumul Securistii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca politie politica si a publicat (in colaborare cu Stejarel Olaru) Ziua care nu se uita. 15 noiembrie 1987, Brasov (ed. a II‑a, 2018, in colaborare cu Flori Balanescu si Stejarel Olaru). In 2006 a publicat la Editura Humanitas volumul de eseuri Zorba si catedrala. 59 de povestiri de la frontiera, urmat, in acelasi an, la Editura Polirom, de Chipul mortii: in dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului. In 2008, la Editura Humanitas a aparut sub semnatura sa Adevarata calatorie a lui Zahei. V. Voiculescu si taina Rugului Aprins, iar la Editura Polirom, monografia Bastionul cruzimii. O istorie a Securitatii (1948‑1964). Urmeaza, in 2009, volumul de povestiri Sase feluri de a muri, iar in 2012, la Jurnalul National, Adevarata fata a lui Traian Basescu. A scris patru volume de poezii, Solo de tamburina (1999, Editura Paralela 45), America! America! (2008, Editura Cartea Romaneasca), Intilnire cu Apostol si Reteta fericirii (aparute in 2012 si 2015 la Editura Grinta). Recent, a publicat Mafia araba in Romania. De la Ceausescu la Iliescu (2016, Editura Corint), Mostenitorii Securitatii (2018, ed. a II‑a revazuta si adaugita, Editura Polirom) si romanele Turma pastorului mut (2016, Editura Polirom) si Neasemuita istorie a Imperiului Roman de Rasarit (2017, Editura Polirom). A realizat, impreuna cu Nicolae Margineanu, doua filme documentare, Executia si Patru feluri de a muri, ce reflecta preocuparea sa pentru identificarea ramasitelor celor care au fost ucisi de Securitate. S‑a facut cunoscut publicului larg prin actiunile de deconspirare a aparatului represiv comunist si activitatea lui a fost pe larg reprezentata, fiind protagonistul filmului documentar Le chasseur de la Securitate, realizat de Mirel Bran si Jonas Mercier, si al cartii La tortura del silenzio. Storia di Marius Oprea, cacciatore dei criminali di regime, scrisa de Guido Barella (2014, Edizioni San Paolo), aparuta in traducere in Spania si Romania (la Editura Corint).