"Eu sunt roman, imparatul Traian a venit in vechime cu multa putere de a invins pe daci, locuitorii tarii acestia. Toata averea mea este o casa, un camp, o fantana, un car, o vaca, doi boi de jug si un cal. Am o femeie buna, frumoasa si lucratoare. Ea nu lasa furca din mana cat e ziua de lunga, nici nu pierde din ochi fiul ce ne-a dat Dumnezeu... etc. etc."
De agiuns sunt aceste cateva cuvinte ca sa va dovedeasca, domnilor, ca poporul ce graieste astfel, e de neam latinesc, iar nu slav precum au indraznit a o pretinde campionii Panslavismului, care s-au insalat a crede ca nationalitatile se pot scamota prin cateva note de manifestari diplomatice.
