Roman laureat cu premiul Grand Prix de L'Imaginaire
„Tobie ar fi vrut sa se poata trezi, sa iasa din cosmar, sa dea fuga spre patul parintilor lui si sa planga, sa planga... Lui Tobie i-ar fi placut sa fie dus in pijamale intr-o bucatarie luminata, sa i se pregateasca un sirop cald de miere, cu prajiturele alaturi, si sa i se spuna: «Gata, Tobie, s-a terminat.»”
Printre crengi, epuizat, cu picioarele insangerate, Tobie fuge haituit de ai sai... Este inalt doar de un milimetru si jumatate. Poporul lui locuieste pe marele stejar din negura vremurilor. Fiindca tatal sau a refuzat sa cedeze secretul unei inventii revolutionare, toata familia a fost exilata, apoi intemnitata. Numai Tobie a fost in stare sa scape. Ramane de aflat pentru cat timp.
„O poarta stralucita catre literatura imaginarului.” Le Monde
