In inima tarii - J. M. Coetzee

Traducere si note de Irina Horea

Un roman timpuriu al laureatului Premiului Nobel pentru literatura J. M. Coetzee, narat in 266 de paragrafe, structura lui fiind influentata de modalitatile de reprezentare ale filmului si fotografiei.
In 1977, pe cand locuia inca la Cape Town, J. M. Coetzee a primit pentru acest roman cel mai important premiu anual din Africa de Sud, Central News Agency Literary Award (CNA Prize). In 1983 romanul a fost ecranizt cu titlul Dust, in regia lui Marion Hänsel, cu Jane Birkin, Trevor Howard si John Matshikiza in rolurile principale.
Magda, o fata batrana cu mintea pe jumatate pierduta, duce o existenta anosta, singuratica, pustie, instrainata de celelalte fiinte omenesti. In afara de tatal ei, fermierul, un vaduv posac, inasprit de viata la ferma lui izolata din mijlocul desertului Karo, nu se mai afla in jur decat niste servitori negri, dintre care unul, Hendrik, este cel mai tanar, nou-venit, muncitor, politicos. Magda isi pune gandurile si trairile pe hartie, paragraf dupa paragraf. Un fel de jurnal in care descrie curgerea molcoma, apatica, a timpului – zi dupa noapte dupa zi, indatoririle casnice, cele de la ferma de oi, cele ale pamantului, de la un ciclu la altul al naturii, vara, iarna, seceta, ploaie, de la focul si cafeaua matinale, la mesele duminicale, de la curatatul cizmelor, la carpitul hainelor, de la plecarea de dimineata a fermierului, la intoarcerea calare la apus… O viata departe de civilizatie, de drumuri umblate, un pamant unde si faradelegea poate ramane nestiuta. Dar intr-o buna zi, Hendrik vine acasa cu o sotie tanara si frumoasa, fapt care declanseaza adevarata tragedie a tatalui si a fiicei sale. Intre redarea riguroasa a realitatii dure si halucinatiile mintii ratacite, intre poezia spatiului infinit si detaliile imunde ale vietii si mortii, povestea Magdei nu-si gaseste alinare.

JOHN MAXWELL COETZEE s-a nascut pe 9 februarie 1940 la Cape Town, in Africa de Sud. Isi incheie stralucit studiile de literatura engleza si matematica la University of Cape Town in 1961, apoi se muta in Anglia, unde lucreaza ca programator. Isi ia doctoratul cu o analiza stilistica pe calculator a operelor lui Samuel Beckett la University of Texas, Austin (1965–1969), tine cursuri de literatura la State University of New York, Buffalo, pana in 1971, apoi la University of Cape Town pana in 2002. Debuteaza cu romanul Dusklands (1974), urmat de In the Heart of the Country (1977) si Asteptandu-i pe barbari (Waiting for the Barbarians, 1980; Humanitas Fiction, 2014), care ii aduce James Tait Black Memorial Prize. Publica apoi Viata si vremurile lui Michael K (Life & Times of Michael K, 1983; Humanitas Fiction, 2009), distins cu Booker Prize si Prix Femina Étranger, Foe (1986 —Jerusalem Prize, 1987; Humanitas Fiction, 2016), Epoca de fier (The Age of Iron, 1990 — Sunday Express Book of the Year; Humanitas Fiction, 2010, 2016) si Maestrul din Petersburg (The Master of Petersburg, 1994 — Irish Times International Fiction Prize, 1995; Humanitas Fiction, 2008, 2015). Copilarie (Boyhood, 1997; Humanitas Fiction, 2010), Tinerete (Youth, 2002; Humanitas Fiction, 2011) si Miezul verii (Summertime, 2009; Humanitas Fiction, 2012) fac parte din ciclul autobiografic Scene de viata provinciala (Scenes from Provincial Life). Romanul Dezonoare (Disgrace, 1999; Humanitas Fiction, 2011) ii aduce un nou Booker Prize, iar Elizabeth Costello (2003; Humanitas Fiction, 2015) si Slow Man (2005) se bucura de o foarte buna receptare. In 2007 apare Jurnalul unui an prost (Diary of a Bad Year; Humanitas Fiction, 2009). Romanul Copilaria lui Isus (The Childhood of Jesus; Humanitas Fiction, 2014) vede lumina tiparului in 2013, iar in 2016, Zilele de scoala ale lui Isus (The Schooldays of Jesus; Humanitas Fiction, 2018). J. M. Coetzee este autorul unor volume de eseuri filozofice si literare. Din 2002 traieste in Australia, fiind profesor emerit la University of Adelaide. In 2003 i se atribuie Premiul Nobel pentru literatura.