Partaj - Horia Corches

Partaj recomanda un prozator constient de propriile resurse, capabil sa ridice la puterea absurdului nu doar stereotipii ale middle-class-ului actual (increderea pozitivista in institutii sau mitul familiei perfecte), ci si bovarismele interioritatii. Ca la Anton Holban, incisivitatea autoanalizei se transforma pe nesimtite in act pur, celebrat ca atare, de masochism. Alex Goldis

 La intersectia dintre proza scurta si roman, fiecare dintre genuri subminandu-l pe celalalt tocmai cand pare ca se realizeaza, Partaj este povestea unui ins obsedat de propriile esecuri existentiale. Drama cotidiana, criza varstei de mijloc, aporiile conversationale, scenariile mentale idilic-ironice si triunghiurile erotice care compun viata lui Matei sunt dovada ca personajul repeta„destinul” unchiului Ionel care inca are energii reflexive, fumand resemnat pe marginea unei alei din cartier. Observational convins, Horia Corches recurge la armele autofictiunii– finalul e puternic, insa nu-i mai putin adevarat, vorba unui poet contemporan, ca pentru Matei„singuratatea vine pe facebook”.  Claudiu Turcus

 

Matei Jitaru scrie un roman in care Horia Corches e personaj. Sau viceversa. Romanul este de dragoste, dar iubirea-i arareori ca-n carti. Daca ar deveni materie obligatorie in scoli, Matei (sau Horia?) ar putea fi profesor, ba chiar director. Traind-o mereu prea fatalist-sentimental, nu-i decat un vesnic absolvent. Abia prin partaj isi ia toate diplomele literare. Restul e viata. Cosmin Borza